Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași este cea mai veche bibliotecă universitară și una dintre cele mai importante biblioteci din România. Înglobând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domnești (cea mai veche, Academia Vasiliană de la 1640, ființând la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași se bucură de continuitate și stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-și în timp doar denumirea: Biblioteca Universității din Iași, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Centrală.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi are rolul de a constitui, organiza, prelucra, dezvolta şi conserva colecţii de cărţi, periodice, publicaţii electronice, precum şi de a crea cadrul informaţional necesar sprijinirii activităţii didactice şi de cercetare din comunitatea universitară ieşeană, cu extensie către cea naţională şi internaţională.

Politica globală a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu" Iaşi leagă indisolubil învăţământul de cercetare, fiind în prezent atât o bibliotecă enciclopedică academică, cât şi o bibliotecă enciclopedică de cercetare, ce oferă spre consultare - prin împrumut la domiciliu sau doar în sălile de lectură, după caz - întregul său fond de documente.

Inestimabilele manuscrise, incunabule, cărți vechi și rare, unele purtând semnături ilustre (B.P. Hasdeu, M. Eminescu – care au fost și directori ai instituției, I. Creangă, Șt. Procopiu ș.a.), provin în principal din biblioteci mănăstirești (Sf. Sava, Doljești, Mitropolie) și particulare (Constantin Hurmuzachi, B.P. Hasdeu, Mihail Sturdza, L. Steege, V. Adamachi, Titu Maiorescu, Paul de Gore, Iorgu Iordan etc.), care au intrat în patrimoniul bibliotecii conform legii, prin donații sau cumpărături.